Rezumat
Articolul Mariei Anastasiu explorează viața lui Ioan al VI-lea Cantacuzino, ultimul mare împărat bizantin și monah isihast, a cărui moștenire a marcat profund Ortodoxia și istoria românească. Recunoscut ca polimat, istoric și teolog, el a fost susținătorul politic decisiv al Sfântului Grigorie Palama, asigurând victoria isihasmului în fața provocărilor raționaliste și a intrigilor politice.
Pe plan românesc, textul subliniază legătura genealogică autentică a familiei Cantacuzino, strămoșii lui Constantin Brâncoveanu, cu dinastia bizantină. Spiritual, influența lui s-a transmis prin patriarhi isihaști care au organizat primele mitropolii în Țara Românească, consolidând un monahism „născut isihast”. Prin manuscrisul Codex Parisinus graecus 1242, Cantacuzino a propus o nouă teologie politică, transferând autoritatea simbolică de la imperiul în declin către Biserică, pregătind astfel supraviețuirea spirituală a creștinilor dincolo de prăbușirea formelor externe ale Bizanțului.
Cuvinte cheie
Ioan al VI-lea Cantacuzino; isihasm; moștenire românească; Sfântul Grigorie Palama; teologie politică
